Cele 6 nivele ale maturitatii emotionale
Cele 6 nivele ale maturitatii emotionale
(Kevin Everett FitzMaurice. M.S.)
1. Responsabilitatea emotionala
Cand o persoana atinge primul nivel al maturitatii emotionale, atunci ea realizeaza ca nu va mai vedea propria stare emotionala ca responsabilitate a unor forte exterioare cum ar fi oameni, locuri, lucruri, forte, soarta sau “spirite”. Ea invata sa renunte la expresii din propriul vocabular care arata deresponsabiliazare de emotii sau neajutorare sau o atitudine de victima cu privire la propriile emotii si sentimente.
Expresii cum ar fi: “M-a facut sa ma simt…” , “I-am facut sa se simta…” si altele asemenea indica deresponsabilizare si atribuire externa a acesteia cu privire la propriile sentimente si emotii si vor fi in primul rand schimbate in afirmatii de tipul “Eu…” care se opun celor de tipul “Tu…” sau afirmatiilor de invinovatire. De exemplu, expresiile obisnuite se vor transforma din “M-ai facut sa devin atat de furios cand ai facut asta” in “Am devenit furios cand tu ai facut asta pentru ca…”
La acest nivel al maturizari emotionale oamenii folosesc adesea urmatoarele doua expresii:
- “Cand ai facut asta, m-am simtit….., pentru ca m-am gandit ca asta insemna…”
- “Cand s-a intamplat asta, m-am simtit…., pentru ca am interpretat ca inseamna…”
Pe masura ce maturizarea avanseaza, ei incep sa foloseasca afirmatii tot mai adecvate care vor inhiba “Jocul Invinovatirii”, expresii ca:
- “ Am ales sa simt… cand ai facut asta, pentru ca am crezut ca insemna…”
- “Am ales sa simt…. de cate ori se intampla asta, pentru ca am ales sa cred ca asta insemna…”
- “Am ales sa simt… cand el/ea facea asta, pentru ca am ales sa cred ca asta insemna…”
- “M-amobisnuit sa aleg sa simt… ori de cate ori mama/tatal/sora/fratele, etc al/a meu/mea/tau/ta imi spune ceva, pentru ca eu cred ca inseamna…”
2. Sinceritatea emotionala
Sinceritatea emotionala se refera la buna vointa unei persoane de a-si cunoaste si a-si detine propriile emotii si sentimente. Acesta este un pas necesar pentru auto-acceptare si auto-intelegere. Problema rezistentei la autodescoperire are o mare legatura cu acest nivel. Problema rezistentei provine din fricile constiente si inconstiente de a se confrunta direct cu vocile critice pe care persoana le aude in interiorul mintii sale.
Atunci cand oamenii nu dezvolta abilitati emotionale de a face fata situatiilor de viata (modalitati de coping) in general ajung sa piarda majoritatea confruntarilor cu adversarii proprii interiori, criticul interior, vorbirea negativa cu sine, sau constiinta hiperactiva. De aceea, fricile oamenilor cu privire la sinceritatea emotionala sunt bazate pe suferintele anterioare ale Eului care a introiectat judecarea lui ca fiind mai rau, mai scazut, sau inferior altora.
Persoanele aflate la acest nivel emotional stiu in mod sincer cum sa aleaga sa simta pentru a se proteja de suferinta. Ele stiu de asemenea cum sa aleaga sa nu interactioneze cu acuzele interioare folosind tehnici de ignorare, distragere sau redirectionare.
- “Sa fii tu insuti” este primul tel al acestui nivel emotional de maturitate.
In acest context, sensul acestei expresii este acela ca esti ceea ce simti. La acest nivel al maturitatii emotionale, nu te ascunzi, nu te pacalesti, nu suprimi sau reprimi ceea ce simti si experentiezi in mod sincer ceea ce simti. Cel putin esti sincer cu tine insuti cu privire la ceea ce simti in ciuda a ceea ce „ar trebui” sa simti.
In al doilea rand, la acest nivel, oamenii incep sa ii simta pe cei care cu care ei pot impartasi in mod sincer sentimentele si emotiile lor reale, adevaratul sine intr-un mod suportiv si lin de acceptare.
La acest nivel, incepe si munca de a nu mai accepta propriul sine ca identic cu comportamentul si experientele. Daca te comporti ca un caine, tousi niciodata nu vei deveni un caine.
In mod similar, niciodata nu vei fi stupid purtandu-te totusi stupid. Dar totusi vei dori sa te focusezi pe schimbarea modului stupid de a gandi intr-un mod mai realist de gandire efectiva.
3. Deschiderea emotionala
Acest nivel se refera la tendinta unei persoane de a impartasi si a-si dezvolta capacitatea de a impoartasi propriile emotii si sentimente intr-un mod adecvat si la momentele potrivite. Persoanele aflate la cest nivel experentiaza si invata valoarea ventilarii emotioanle pentru a lasa emotiile sa treaca si de asemenea pericolele care decurg din ascunderea emotiilor de sine si de altii.
Auto-dezvaluirea este tema importanta a acestui nivel de maturitate emotionala. Totusi, auto-dezvaluirea nu va fi niciodata la fel de importanta ca si disponibilitatea persoanei de a fi deschisa in experentierea tuturor emotiior sale asa cum ele se dezvolta, fara vocile critice pe care le aude in interiorul sau incercand sa schimbe, sa controleze sau sa condamne aceste emotii.
- Pericolul emotiilor reprimate si valoarea inerenta a explorarii tuturor emotiilor, precum si lasarea lor sa se exprime interior sunt explorate in continuare la acest nivel.
1. Exprima pentru a lasa sa treaca.
2. Ventileaza pentru a te detasa.
3. Impartaseste pentru a lasa sa treaca.
4. Opreste-te sa la framanti si incepe sa te transformi.
La acest nivel al maturitatii emotionale, persoana are deschiderea si libertatea de a experentia orice emotie fara a simti compulsia si sa o suprime sau sa o reprime. Suprimarea si reprimarea emotiilor se manifesta pentru a proteja Eul de a fi ranit si de a-l proteja de suferinta pe care o resimte cand este ranit.
4. Asertivitatea emotionala
O persoana aflata la acest nivel intra intr-o noua etapa de exprimare de sine pozitiva. Primul obiectiv al acestui nivel este ca persoana sa poata cere si primi hrana de care are nevoie – intai de la sine apoi de la ceilalti.
Persoana isi arata nevoile emotionale in toate relatiile daca este in siguranta sa o faca. Ca si obiectiv secundar, ea invata de asemenea sa exprime orice emotie sau sentiment in mod adecvat fiecarei situatii (de ex. cum sa exprime o emotie fara un ton exagerat de agresiv sau manipulativ).
O persoana aflata la acest nivel de maturitate emotionala isi face timp pentru propriile emotii –ea pretuieste si respecta aceste sentimente. Astfel de persoane inteleg legaturile dintre emotiile suprimate, stress si boala.
Cateva dintre actiunile care pot fi caracterizate ca si asertive emotional includ:
- Cererea de timp petrecut in singurate pentru a cotempla, medita sau a te ruga,
- Cererea de incurajari pentru a duce la bun sfarsit o sarcina sau a atinge un obiectiv,
- Cererea de ajutor pentru a plange o pierdere,
- Cererea de timp si spatiu pentru a-ti procesa emotiile,
- Cererea de intelegere si compasiune pentru unele emotii negative,
- Cererea de a fi ascultat fara a ti se da sfaturi sau a fi criticat,
- Capacitatea de a primi complimente reactionand cu un simplu “Multumesc”,
- Exprimarea sentimentelor si emotiilor proprii permitand celorlalti sa simta diferit,
- Exprimarea sentimentelor si emotiilor proprii fara a cere celorlalti sa le inteleaga sau sa le aprecieze,
- Informarea celorlalti ca te simti vulnerabil si poti reactiona prost sub stress sau in fata unei contruntari, pentru un timp,
- Sa ii transmit unei persoane ca o iubesti si o apreciezi intr-un mod non-sexual, sigur,
- Oferirea de apreciere si felicitari altor persoane pentru realizarile lor,
- Recompensarea comportamentelor sociale pozitive cu aprobare si suport,
- Aprecierea cuivapentru ca ea a procedat inteligent, corect sau ceea ce a facut a fost important.
5. Intelegerea emotionala
Persoanele aflate la acest nivel de maturitate emotionala inteleg procesul cauza-efect al responsabilitatii si iresponsabilitatii emotionale. Inteleg faptul ca in realitate conceptia de sine “reprezinta problema care interfereaza cu responsabilitatea emotionala”. Astfel de persoana realizeaza ca nu este posibil sa ai o asa zisa conceptie de sine buna fara una rea.
Datorita naturii cunoasterii si formarii conceptelor despre sine, astfel de persoane experentiaza in primul rand ca toate conceptele de sine sunt polare. Cunoscand faptul ca jumatate din dualitatea conceptelor de sine este activa in interior chiar si atunci cand acea jumatate este ascunsa in intuneric (inconstient), va incepe sa treaca peste capcana conceptiilor, imaginilor si constructelor despre sine.
Cunoasterea unitatii partilor opuse va putea fi aplicata zilnic in noi situatii de viata. (pentru mai multe detalii, a se citi We’re All Insane, Second Edition - https://kevinfitzmaurice.com/free-stuff/responsibility-issues/the-6-levels-of-emotional-maturity/)
Alte intelegeri la acest nivel include urmatoarele:
1. Incercarile de a captura doar o parte a sinelui poate doar sa distruga sinele, deoarece sinele este un proces viu si nu cunoastere sau memorie.
2. A reduce sinele la cunoastere inseamna pur si simplu a-l ucide.
3. Fie ca alegem sa avem propriul sine viu si ne traim viata experentiind, fie consideram sinele nostru ca si cunoastere si atunci il pierdem de fapt, il distrugem si ne traim viata in amintiri si nu in experienta.
Prin natura lor proprie, conceptiile de sine sunt formate prin referi exterioare si de aceea sunt intotdeauna tinte perfecte pentru Jocul de-a Invinovatirea. De aceea persoanele aflate la acest nivel al maturitatii emotionale incearca permanent sa isi aminteasca faptul ca propriile conceptii despre sine trebuie imbunatatite, sunt in transformare continua si astfel se elibereaza de ele.
Autocunoasterea este folosita pentru a elibera sinele de aceste conceptii de sine si nu pentru a-l incatusa.
- Principala sarcina aici este de schimbarea totala din identificarea cu fiecare cenceptie de sine in identificarea doar cu sinele adevarat si natural.
6. Detasarea emotionala
La acest nivel persoana traieste fara capcana si sarcina conceptiilor, imaginii si constructelor de sine, cu privire la grup sau lucruri. O astfel de persoana este doar constienta de sine ca un proces, ca o persoana care simte, care experentiaza, ca un recipient viu, imposibil de cunoscut in integralitatea sa deoarece este viu si nu static si fix.
O astfel de persoana nu mai exista. Adevarata detasare de toate conceptiile de sine s-a produs. De asemenea s-a realizat si adevarata detasare de ceilalti, ceea ce inseamna ca s-a atins responsabilitatea emotinala absoluta (de fapt a fost descoperita).
Neavand conceptii de sine care sa o apere sau sa o promoveze, persoana nu va mai fi afectata de Jocul Invinovatirii. Neavand conceptii de sine care sa o apere sau sa te promoveze, persoana poate experentia dragostea neconditionata pentru dusmanii sai.
(Pentru o metoda si un plan privind devenirea Eului, a se citi cartea lui FitzMaurice- Ego.)
Sursa:
Traducere din https://kevinfitzmaurice.com/free-stuff/responsibility-issues/the-6-levels-of-emotional-maturity/
Diferentele de baza intre Tulburarea Bipolara si Tulburarea de Personalitate Borderline
Diferentele de baza intre
Tulburarea Bipolara si Tulburarea de Personalitate Borderline
Tulburarea de Personalitate Borderline si Tulburarea Bipolara au cateva simptome comune, si de aceea cele doua pot fi cofundate. Cu toate acestea, exista cateva diferemte importate intre ele.
Tulburarea Bipolara si Tulburarea de Personalitate Borderline determina amandoua schimbari extreme de dispozitie si comportament impulsiv. Nu este deloc surprinzator ca persoanele care nu sunt in domeniul sanatatii mentale sa le confunde uneori, chiar si clinicienii pot diagnostica gresit tulburarea – in special daca folosesc MDQ (Mood Disorder Questionnnaire).
In timp ce Tulburarea Bipolata (TB) si Tulburarea de Personalitate Borderline (TPB) - chiar si abrevierile sunt similare- au cateva similaritati care ne atrag atentia, ele au de asemenea si cateva diferente semnificative. pentru a ilustra aceasta, ne vom concentra asupra ambelor tulburari individual si apoi vom examina diferentele dintre ele.
Tulburarea Bipolara
Tulburarea bipolara este o conditie careia i s-au dat mai multe nume. Tulburarea afectiva bipolara, afectiune maniaco-depresiva si psihoza afectiva sunt termeni alternativi care se refera la Tulburarea Bipolara. Boala este caracterizata de stari extrem de ridicate sau scazute, cunoscute ca episoade maniacale si depresive.
Ambele aceste stari se manifesta in episoade temporare care “preiau controlul” asupra persoanei, afectandu-i in mod sever starea, energia si nivelele de activism si chiar abilitatea sa de a se angaja cu succes in sarcinile de zi cu zi. In unele cazuri, starile au caracteristici amestecate de manie si depresie.
Simptomele unui episod maniacal includ perioade lungi in care persoana se simte fericita sau puternica, este iritabila, vorbeste repede, exprimand adesea ganduri care par fara legatura, are energie neobisnuit de ridicata, nu are stare, ii lipseste somnul si nu are nevoie de somn, are comportament impulsiv si riscant. Pe scurt, persoanele bipolare care experientiaza episoade maniacale se simt ca si cum sunt gata sa preia controlul asupra lumii. Intr-adevar, ei pot simti ca deja au facut asta!
Episoadele depresive reprezinta cealalata parte al monedei bipolare. Pe parcursul acestei faze, persoanele suferinde se simt extrem de jos si fara speranta, isi pierd interesul in activitati care inainte le aduceau placere si si chiar se gandesc sau incearca sa se sinucida. Lipsa de liniste si iritabilitatea pot sa existe si in eisoadele depresive de asemenea, si persoanele cu TB care trec printr-un episod depresiv au adesea dificultati sa se focuseze, sa isi aminteasca si sa ia decizii in timpul acestei faze. Alimentatia, somnul si patternul lor de viata se va schimba semnificativ.
Schimbarile de dispozitie pot dura cateva saptamani.
In timp ce mecanismul exact prin care persoanele care dezvolta tulburare bipolara ramane neclar, oamenii de stiinta considera totusi ca are o componenta genetica puternica. Cercetarile arata de asemenea ca exista diferente fizice in creierul persoanelor cu TB dar si factorii de mediu, in special cei traumatizanti – cum ar fi abuzul pe parcursul copilariei- joaca un rol semnificativ.
TB vine in cateva sub-tipuri, determinate de severitatea simptomelor si de durata ciclurilor de dispozitie. Este de obicei o afectiune pe viata, dar TB poate fi gestionata cu medicatie si terapie. Litiul si anti-convulsivantele ca si Carbamazepina sunt unele dintre medicamentele care se prescriu in TB si care au efecte adecvate in gestionarea TB.
Tulburarea de Personalitate Borderline
Institutul National de Sanatate Mentala din SUA descrie Tulburarea de Personalitate Borderline (TPB) ca fiind “o afectiune mentala grava caracterizata prin stari, comportament si relatii instabile”. Tulburarea a capatat acest nume datorita faptului ca initial profesionistii in sanatate mentala au vazut tabloul sau simptomatologia ca fiind atipica, sau “la limita” altor tulburari.
Persoanele care au Tulburare de Personalitate Borderline in mod specific au dificultati in a-si regla gandurile si emotiile, prezinta comportament impulsiv si nesabuit, si manifesta dificultate in a mentine relatii echilibrate cu ceilalti. Unii indivizi cu TPB prezinta episoade psihotice si, tulburarea de personalitate vine, intr-o rata procentuala ridicata, impreuna cu alte diagnostice ca depresia, tulburarea anxioasa sau tulburarile de alimentatie.
Pentru a primi diagnosticul de TPB, o persoana trebuie sa intruneasca minim 5 dintre urmatoarele criterii diagnostice:
- Reactii extreme fata de un abandon real sau perceput. Acestea pot include: panica, depresie, furie sau actiuni frenetice,
- Relatii disfunctionale cu ceilalti. Persoanele cu TPB pot sa te iubeasca un minut si sa te urasca in urmatorul. Daca persoanele cu TPB cred ca tii a ele, este foarte probabil sa doreasca sa te respinga,
- O imagine de sine instabila si nerealista, intr-o continua schimbare,
- Comportament impulsiv si cu grad mare de risc – amatori de distractii excesive, abuz de substante, comportamente sexuale periculoase, si altele,
- Sentimente recurente de suicid, tentative de suicid, autovatamare si alte comportamente auto-distructive,
- Schimbari de dispozitie extreme, care dureaza ore sau zile,
- Stari de gol si plictiseala,
- Probleme ridicate cu furia,
- Disocieri, paranoia, o inabilitate de a percepe realitatea.
Tulburarea de Personalitate Borderline si Tulburarea Bipolara au cateva simptome comune si de aceea pot fi confundate. Totusi exista cateva diferent importamnte intre cele doua.
Exista o relatie intre Tulburarea de Personalitate Borderline si Tulburarea Bipolara?
Daca privim cercetarile de specialitate referitoare la relatia dintre cele doua tulburari, un nume va iesi imediat in evidenta: Dr. Mark Zimmerman. Dr. Zimmerman este Directorul Spitalului de Psihiatrie din Rhode Island care deruleaza un proiect privind Imbunatatirea Evaluarii Diagnostice si a Serviciilor (proiectul MIDAS).
Un studiu la care acesta a lucrat, arata ca exista o relatie intre TPB si TB. In jur de 10% din pacientii cu TPB au fost diagnosticati cu TB de tip I in timp ce alti 10% au TB de tip II.
Similar, 20% dintre persoanele diagnosticate cu TB de tip I au fost identificate ca avand TPB. Aceeasi situatie se refera la 10% dintre persoanele cu TB de tip II. Aceasta legatura pare sa fi semnificativa la prima vedere, dar dr. Zimmerman si echipa sa au mers mai departe si au observat ca “totusi fiecare tulburare este diagnosticata in absenta celeilalte intr-o mare majoritate (de la 80% la 90%)”. Pacientii bipolari au fost identificati cu alte tulburari de personalitate mult mai frecvent decat cu TPB si tulburarea bipolara nu a fost gasita ca fiind foarte comuna nici la pacientii cu TPB.
Zimmerman si echipa sa au observat ca unii profesionisti din sanatatea mentala se intrebau daca pacientii cu TPB cad cumva in spectrul bipolar, si ca in acest sens, concluziile variau foarte mult.
Deoarce TB si TPB abordeaza strategii de tratament semnificativ diferite, este important sa se realizeze diagnosticul corect – indiferent de orice legatura posibila intre cele doua.
Un alt studiu, din nou condus de dr. Mark Zimmerman, a investigat diferentele intre Tulburarea Bipolara si Tulburarea de Personalitate Borderline. Acesta a descoperit ca pacientii cu TPB este mai probabil sa fi fost victime ale unor traume in copilarie, si ca avusesera un risc mai ridicat sa fi fost diagnosticati suplimentar. In plus, episoadele depresive prin care treceau erau mai severe si de durata mai lunga de timp.
Diferentele dintre TB si TPB
Ce am aflat pana acum? Ambele tulburari reprezinta conditii complexe. In timp ce este evident ca este necesar ca pacientii sa beneficieze de tratamentul corect, realizam ca adesea chiar profesionistii intampina dificultati in ceea ce priveste diagnosticrea corecta realizand diferentele dintre TB si TPB
Simptomele acestor doua tulburari se aseamana si diferentierea lor nu este usoara, astfel incat greselile se pot realiza cu usurinta.
De ce fac aceste precizari? Deoarece unii ar putea fi interesati sa se atodiagnosticheze sau sa diagnosticheze pe cineva pe care cunosc. Toate aspectele de mai sus si multele intrebari despre TB si TPB ar trebui sa indice clar ca acest lucru nu este posibil. Nu o faceti!
Spunand aceasta, iata care sunt cateva diferente intre Tulburarea bipolara si Tulburarea de Personalitate Borderline:
Pacientii cu TB si cei cu TPB pot experientia schimbari extreme si bruste de dispozitie care apar in cicluri. Insa lungimea acestor cicluri variaza in mod semnificativ, la pacientii bipolari, depinzand de tipul pe care il au. In general, aceste cicluri variaza de la o data la trei luni la o data la fiecare 5 ani. Pacientii cu TPB trec de asemenea prin astfel de cicluri, dar acestea tind sa dureze minte, ore sau zile cel mult. Pe scurt, ciclurile dispozitionale sunt mult mai lungi la pacientii cu TB decat la pacientii cu TPB.
O alta diferenta este aceea ca dispozitia pacientilor borderline este mult influentata de mediu si experientele lor. Adica, schimbarile de dispozitie sunt accesate de abandonul real sau perceput de catre pacientii cu TPB. In timp ce episoadele dispozitionale la pacientii bipolari pot fi influentate de mediu, legatura este mult mai putin evidenta.
In cele din urma, experientele dispozitionale ale persoanelor cu TPB sunt asemanatoare celor lui Tinkerbell din Peter Pan. Se spune ca Tinkerbell “are spatiu doar pentru o singura emotie, astfel ca ea este cu totul buna sau rea, si niciodata ambele in acelasi timp”. Cand cineva cu TPB este depresiv atunci este complet depresiv si cand este furios, este foarte furios. De asemenea, cand este impresionat de cineva, isi va dedica intreaga fiinta acelei persoane – dar nu pentru timp indelungat. Persoanele bipolare pot parea depresive sau maniacale, dar exista nuante in oricare dintre aceste situatii.
Sursa:
https://www.steadyhealth.com/articles/the-key-differences-between-bipolar-disorder-and-borderline-personality-disorder/bipolar-disorder-and-borderline-personality-disorder-what-are-the-differences
