Vei fi mai fericit dacă te lași să te simți rău

 

inisde  

  "Vei fi mai fericit dacă te lași să te simți rău"

 

de Cody Delistraty

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Există un moment în romanul “Portretul lui Dorian Gray” al lui Oscar Wilde când personajul principal declară război pentru sentimentele sale: "Nu vreau să fiu la mila emoțiilor mele", spune Dorian. "Vreau să le folosesc, să mă bucur de ele și să le domin."  Basil Hallward, artistul care a pictat portretul lui Dorian, devine temător în fața agresivității recent descoperite a lui Dorian Gray: "Vorbesti ca și cum n-ai avea inimă, nicio compasiune în tine", spune el. Dar Dorian, aflându-se într-o criză existențială marcată de zbucium și suferință violentă, nu ascultă. El vrea control, în special asupra cum anume se simte.

 

Nu este o dorintă neobisnuită. De fapt, poate fi aproape universală. Cu diferite nivele de succes, încercăm să ne menținem la emoții bune și să le îndepărtăm pe cele rele - dar cercetările sugerează că aceste eforturi, cel puțin atunci când vine vorba de sentimente negative, pot fi greșite.

 

Pentru mulți, acceptarea emoțiilor noastre negative pare contraproductivă, mai ales pentru că ne impiedică să ne motiveze. Emoțiile noastre negative pot acționa ca și catalizatori și crește adrenalina - nervozitatea/anxietatea în fața unui termen limită, de exemplu, vă poate stimula să vă terminați sarcina la timp. Deseori, însă, oamenii nu își folosesc atât de productiv emoțiile negative; în schimb, mulți tind să se blocheze în negativitatea lor, care descrește și se înrăutăteste continuu. Este greu să-ți accepți emoțiile -atât cele pozitive cât și cele negative - și să le lași să treacă. Dorian Gray cu siguranță nu putea.

 

Dar studiile au arătat că abilitatea de a-ți îmbrătisa sentimentele negative poate oferi o mulțime de beneficii. Cei care își acceptă toate emoțiile fără a le judeca tind să fie mai puțin susceptibili în a rumega asupra negativitătii, mai puțin probabil să încerce să reprime experiențele mintale (care se pot întoarce prin amplificarea acestor experiențe) și mai puțin probabil să experimenteze "reacții meta-emoționale" negative,  ca și a te simți supărat fiindcă te simți supărat. Sau, după cum au arătat autorii unui studiu recent în Jurnalul Personalitătii și al Psihologiei Sociale: "Când oamenii acceptă (versus judecă) experiențele lor mintale, aceste experiențe își continuă natural cursul lor firesc, natural -și relativ scurt- de trăit, mai degrabă decât exacerbat." 

 

Acest ultim studiu, condus de profesorul asistent de psihologie al Universitătii din Toronto, Brett Ford, a explorat legătura dintre acceptarea negativitătii și bunăstarea persoanei. Cercetătorii și-au propus să descopere dacă și cum acceptarea negativității beneficiază de sănătate psihologică și dacă acest tip de acceptare funcționează pentru toată lumea dincolo de diferențele socio-economice, de gen și rasiale. Aproximativ 1,000 de subiecți studiați au completat sondaje despre starea lor de mindfulness, satisfacția de viată, simptome depresive, simptome de anxietate, precum și numărul de evenimente stresante prin care au trecut pe parcursul vieții lor.

 

Ford și colegii ei au descoperit că cei care și-au acceptat sentimentele negative au fost, în medie, mai sănătosi din punct de vedere psihologic. Ei au constatat, de asemenea, că factorul cel mai strâns legat de bunăstarea participanților nu a fost o viată cu puțin stres - ci mai degrabă capacitatea de a accepta dificultătile vieții și propriile sentimente negative fără prejudecăti.

 

Aparent, aceasta este o idee contraintuitivă. O persoană care, de exemplu, nu are probleme medicale sau financiare - cineva care ar trebui să aibă teoretic un stres scăzut - ar trebui să aibă o stare de bine mai bună decât o persoană mai săracă, mai puțin sănătoasă, care lucrează 70 de ore pe săptămană. Și totuși, dacă această persoană din urmă acceptă mai ușor experiențele negative care vin cu viața sa mai dificilă, acest studiu sugerează că poate să fie mai fericită decât persoana care are mai puțini factori de stres în viată.

 

Pentru a dovedi acest aparent paradox, cercetătorii au recrutat 160 de femei, dintre care jumătate au experimentat un stresor de viată "cu un impact cel puțin moderat" în ultimele șase luni, pentru a finaliza o sarcină neutră (vizionarea unui clip video) și apoi sarcina stresantă (oferind un discurs înregistrat video de trei minute despre calificarea lor de la locul de muncă în fața unui public). În timpul ambelor sarcini, femeile și-au evaluat propriile experiențe emoționale; încă o dată, Ford a constatat că persoanele care acceptă mai mult stările lor mentale negative au raportat sentimente negative mai puțin intense.

 

În cele din urmă, pentru a-și testa concluziile cu un grup mai divers de participanți, Ford și colegii ei au avut 222 de bărbati și femei care au scris în jurnal în fiecare noapte timp de două săptămani, notând în fiecare noapte evenimentele stresante pe care le-au experimentat în timpul zilei. Unii au raportat momente deosebit de stresante, cum ar fi primirea unui apel telefonic de la un fiu din închisoare, în timp ce alții aveau în general stresori ușori, cum ar fi discuții slab tensionate cu un partener romantic. Pentru fiecare intrare în jurnal, participanții au evaluat, de asemenea, măsura în care au simțit 12 emoții negative: trist, fără sperantă, singuratic, abătut, furios, iritabil, ostil, anxios, îngrijorat, preoupat, rușinat și vinovat.

 

Incă o dată, acceptarea a fost asociată cu o sănătate psihologică mai mare, dar cu un strat în plus de nuanță: Corelațiile au arătat că acceptarea situațiilor negative nu a fost asociată cu creșterea sănătătii psihologice. Mai degrabă, acceptarea stării de spirit care a fost cauzată de situațiile negative, a indicat cel mai bine bunăstarea psihologică.

 

Luate împreună, Ford spune că rezultatele din toate cele trei experimente "subliniază relevanța largă a acceptării ca un instrument util pentru mulți oameni.”

 

"Într-adevăr, mesajul general este că emoțiile sunt experiențe în mod natural de scurtă durată", spune ea și dacă le lăsăm să le simțim foarte intens în loc să încercam să le alungăm” aceste experiențe emoționale ar trece de fapt relativ repede".

 

Totuși, e mai ușor să spui că accepți toate sentimentele negative cu brațele deschise decât să faci efectiv acest lucru atunci când trăiești într-o cultură în care fericirea este considerată o virtute. Tindem să valorificăm urmărirea pozitivitătii, ignorând sau respingând importanța unei experiențe emoționale întregite. Încă se consideră că fericirea este mai degrabă absența negativitătii decât acceptarea acesteia. Dar cercetarea spune altfel - nu îți poți controla mereu emoțiile, dar poți controla cum răspunzi la ele.

 

Uneori este mai bine să te lași să te simți ok cu faptul că te simți rău.  

 

 

sursa

https://www.thecut.com/2017/08/youll-be-happier-if-you-let-yourself-feel-bad.html

 

Traducere:  psih. Laura Farcas

 

Cum sa te descurci cu emotiile negative

emotii negative  

 

 

 

Cum sa te descurci cu emotiile negative

 

 

 

 

Trei reguli: 1. Accepta emotiile, 2. Gandeste contrar, 3. Actioneaza contrar

 

Respirand vei invata cum sa te relaxezi si sa iti recapeti controlul in doar 4 secunde.

Modalitati ineficiente de a gestiona emotiile: control, exprimarea in comportament (acting-out), suprimarea si hranirea.

1.       Controlul

  • Nu poti controla o emotie pentru ca o emotie este o reactie la o senzatie pe care nu o poti preveni. Ca urmare, de cate ori incerci sa controlezi o emotie, tot ceea ce realizezi este sa ii oferi timp, atentie si energie.

Controlul include incercari de a face emotia: sa devina diferita, sa se schimbe, sa se transforme in altceva, sa se imbunatateasca sau sa se modifice. Controlul insemna de fapt rezistenta, deoarece controlul nu accepta „ceea ce este.

 

 

Regula este: emotia careia ii rezisti persista.

 

 

 

2.       Exprimarea in comportament (acting-out)

  • Adesea devii frustrat incercand sa controlezi emotiile negative, deoarece asta atitudine de fapt le va dezvolta. De aceea, pentru a te elibera de excesul de energie a unei emotii negative, vei exprima-o uneori in comportament.

Desi poti sa obtii o usurare imediata, deoarece emotia se disipeaza (fiind eliberata), din exprimarea in comportament vei obtine doar reintarirea emotiei. De aceea, cu cat mai mult exprimi in comportament o emotie, cu atat o incurajezi sa revina. Astfel, ventilarea, exprimarea, sau eliberarea emotiilor nu reprezinta o solutie ci doar o rezolvare pe termen scurt care conduce la probleme pe termen lung. E cunoscut faptul ca ceea ce practici devine mai puternic, nu mai slab.

 

 

Regula este: ceea ce exprimi va deveni mai puternic.

 

3.       Suprimarea

  • Adesea evitam experientierea unei emotii, suprimand-o. Suprimarea si reprimarea sunt doar etichete pentru ceea ce punem in intuneric. Reprimarea inseamna sa pui ceva mai departe in intuneric decat ceea ce suprimi. Intunericul insusi a fost redenumit. Este ceea ce numim inconstient, preconstient si subconstient.

Rezultatele suprimarii sau reprimarii emotiilor sunt  acelea ca nu mai esti constient de impactul lor asupra ta insa ele pot iesi la suprafata in orice moment.

Emotiile suprimate raman active si o forta directoare a ta in viata.

 

 

Regula este: ceea ce suprimi continua sa traiasca in intuneric.

 

 

 

 

 

4.       Hranirea

  • Cand gandesti si actionezi in acord cu emotiile, de fapt le hranesti. De aceea, este indicat sa nu ai ganduri anxioase atunci cand te simti anxios. Nu avea ganduri pline de furie cand te simti furios.

 

Regula este: emotiile pe care le hranesti cresc.

 

 

 

Un mod eficient de a gestiona emotiile negative

 

Trei principii: 1. Acceptarea emotiilor, 2. Gandirea contrara, 3. Actiunea contrara

 

1.       Accepta-ti emotiile

  • Singurul mod de a controla o emotie este ca inainte de a exista aceasta sa alegi senzatii diferite. Totusi, singurul curs rezonabil al actiunii cand avem de-a face cu o emotie care exista deja este sa o acceptam. Cu cat mai neconditionat sau complet reusesti sa o accepti cu atat este mai bine.

Lasa emotiile negative (furie, anxietate) sa se disipeze (sa isi piarda energia) singure. Lasa-le sa fie, sa treaca, sa curga, sa pluteasca. Detaseaza-te de ele. In plus, separa-te de ele: inceteaza sa crezi ca te identifici cu ele, ca ele spun despre tine ce esti, cine esti.

 

 

Regula este: emotiile cu care refuzi sa te identifici vor trece in mod natural.

 

 

2.       Gandeste contrar

  • Obisnuieste sa gandesti contrar cu natura emotiilor tale negative de anxietate sau furie. Aminteste-ti intotdeauna, ca nu trebuie sa gandesti sau sa actionezi in acord cu emotiile tale.

Gandind contrar cu emotiile negative, creezi senzatii care te vor conduce in cele din urma la emotii contrare cu cele negative. De exemplu, cand te sinti furios sau anxios, atunci gandirea ta calma si rationala te va conduce in cele din urma la emotii de calm si control.

 

 

Regula este: gandeste impotriva si nu in accord cu emotiile tale negative.

 

3.       Actioneaza contrar

  • Alege sa actionezi contrar emotiilor tale negative. Aminteste-ti intotdeauna: nu trebuie sa actionezi niciodata in felul in care te simti.

Actionand contrar emotiilor negative, vei creea senzatii care te vor conduce in cele din urma la emotii contrare celor negative. De exemplu, cand te simti furios sau anxios, actiunile calme te vor conduce la emotii de calm si control.

 

Regula este: actioneaza impotria emotiilor negative

 

 

Sursa

Traducere https://kevinfitzmaurice.com/free-stuff/anger-management/how-to-deal-with-negative-feelings/

 

 

 

Emotia: reactia corpului la activitatea mintii

da5b7177a2de1a89f602e9861f07d035

"Mintea, nu este compusa doar din ganduri. Ea include si emotiile, si tiparele mental-emotionale de reactie inconstienta. Emotia apare acolo unde mintea si corpul se intalnesc. Este reactia corpului la activitatea mintii - sau, s-ar putea spune, o reflectare a mintii in corp. De exemplu, gandul la un posibil atac sau un gand ostil va crea in corp o acumulare de energie, pe care noi o numim furie. Corpul se pregateste de lupta. Gandul ca sunteti amenintat, fizic sau psihologic, face corpul sa se contracte, iar aceasta este componenta fizica aceea ce noi numim frica. Cercetarile au aratat ca emotiile puternice pot produce schimbari chiar si in biochimia corporala. Aceste schimbari biochimice reprezinta aspectul fizic sau material al emotiilor. Desigur, nu sunteti intotdeauna constienti de toate tiparele dvs. de gandire si deseori numai observandu-va emotiile le puteti constientiza. Cu cat va identificati mai mult cu gandirea, cu preferintele si cu aversiunile, cu judecatile si cu interpretarile, cu alte cuvinte, cu cat sunteti mai putin prezent ca observator constient, cu atat incarcatura emotionala va fi mai puternica, indiferent daca sunteti constient sau nu de acest lucru.

 

Daca nu va puteti simti emotiile ca atare, daca sunteti despartit de ele, le veti trai la un nivel pur fizic, ca pe o problema fizica sau ca pe un simptom.

 

Un tipar inconstient puternic se poate manifesta si sub forma unui eveniment extern, care vi se intampla. De exemplu, in cazul oamenilor care au acumulat multa furie, fara sa o constientizeze si fara sa o exprime, exista o probabilitate mai mare de a fi atacati, verbal sau chiar fizic, de alte persoane furioase -deseori fara niciun motiv aparent. Ei emana un puternic iz de furie, pe care anumite persoane il detecteaza la nivel subliminal, fapt cele declanseaza propria furie latenta.

Daca aveti dificultati in a va simti emotiile ca atare, incepeti prin a va concentra atentia asupra campului energetic intern al propriului corp. Simtiti-va corpul din interior. Astfel veti intra in contact cu emotiile dvs. Vom explora aceasta problema in detaliu mai tarziu.

 

 

Spuneti ca o emotie este reflectarea mintii in corp. Dar, uneori, intre cele doua entitati apare un conflict: mintea spune „nu", in timp ce emotia spune „da" sau invers.

 

 

Daca vreti intr-adevar sa va cunoasteti mintea, corpul va va oferi intotdeauna o reflectare autentica, asa ca fiti atenti la emotie sau mai degraba simtiti-o in corp. Daca intre cele doua exista un conflict aparent, gandul va fi minciuna, iar emotia va fi adevarul. Nu va reprezenta adevarul ultim despre cine sunteti, ci adevarul relativ despre starea mintii dvs. la momentul respectiv. Conflictul dintre gandurile de la suprafata si procesele mentale inconstiente este foarte frecvent. Poate ca nu sunteti capabil deocamdata sa aduceti activitatea mentala inconstienta sub forma gandurilor, dar ea se va reflecta mereu in corp sub forma emotiei, iar emotiile vi le puteti constientiza.

A privi o emotie in acest fel este, in linii mari, ca si cum ai asculta sau privi un gand. Singura diferenta este aceea ca, daca gandul exista doar in mintea dvs., o emotie are o puternica componenta fizica si, prin urmare, este simtita in primul rand in corp.

Puteti lasa emotia sa existe acolo fara a fi controlati de ea. Nu mai sunteti emotia; sunteti martorul, prezenta observatoare. Daca exersati acest lucru, tot ceea ce este inconstient in dvs. va fi adus la lumina constiintei.

 

 

Deci observarea emotiilor noastre este la fel de importanta ca ai observarea gandurilor?

 

 

Da. Faceti-va un obicei din a va intreba: „Ce se intampla in mine in acest moment?" intrebarea va va indica directia corecta. Dar nu analizati, pur si simplu urmariti. Concentra-ti-va atentia in interior. Simtiti energia emotiei. Daca nu exista  nicio emotie, indreptati-va atentia mai adanc, spre campul energetic interior al corpului dvs. Aceasta este usa catre Fiinta."

 

 

 

Eckhart Tolle – Puterea prezentului

Cele 6 nivele ale maturitatii emotionale

cele 6 nivele ale maturitatii emotionale  

Cele 6 nivele ale maturitatii emotionale

(Kevin Everett FitzMaurice. M.S.)

 

 

 

 

 

 

1.     Responsabilitatea emotionala

Cand o persoana atinge primul nivel al maturitatii emotionale, atunci ea realizeaza ca nu va mai vedea propria stare emotionala ca responsabilitate a unor forte exterioare cum ar fi oameni, locuri, lucruri, forte, soarta sau “spirite”. Ea invata sa renunte la expresii din propriul vocabular care arata deresponsabiliazare de emotii sau neajutorare sau o atitudine de victima cu privire la propriile emotii si sentimente.

Expresii cum ar fi: “M-a facut sa ma simt…” , “I-am facut sa se simta…” si altele asemenea indica deresponsabilizare si atribuire externa a acesteia cu privire la propriile sentimente si emotii si vor fi in primul rand schimbate in afirmatii de tipul “Eu…”  care se opun celor de tipul “Tu…”  sau afirmatiilor de invinovatire. De exemplu, expresiile obisnuite se vor transforma din “M-ai facut sa devin atat de furios cand ai facut asta” in “Am devenit furios cand tu ai facut asta pentru ca…”

La acest nivel al maturizari emotionale oamenii folosesc adesea urmatoarele doua expresii:

  • “Cand ai facut asta, m-am simtit….., pentru ca m-am gandit ca asta insemna…”
  • “Cand s-a intamplat asta, m-am simtit…., pentru ca am interpretat ca inseamna…”


Pe masura ce maturizarea avanseaza, ei incep sa foloseasca afirmatii tot mai adecvate care vor inhiba “Jocul Invinovatirii”, expresii ca:

  • “ Am ales sa simt… cand ai facut asta, pentru ca am crezut ca insemna…”
  • “Am ales sa simt…. de cate ori se intampla asta, pentru ca am ales sa cred ca asta insemna…”
  • “Am ales sa simt… cand el/ea facea asta, pentru ca am ales sa cred ca asta insemna…”
  • “M-amobisnuit sa aleg sa simt… ori de cate ori mama/tatal/sora/fratele, etc al/a meu/mea/tau/ta imi spune ceva, pentru ca eu cred ca inseamna…”

 

2.     Sinceritatea emotionala

Sinceritatea emotionala se refera la buna vointa unei persoane de a-si cunoaste si a-si detine propriile emotii si sentimente. Acesta este un pas necesar pentru auto-acceptare si auto-intelegere. Problema rezistentei la autodescoperire are o mare legatura cu acest nivel. Problema rezistentei provine din fricile constiente si inconstiente de a se confrunta direct  cu vocile critice pe care persoana le aude in interiorul mintii sale.

Atunci cand oamenii nu dezvolta abilitati emotionale de a face fata situatiilor de viata (modalitati de coping) in general ajung sa piarda majoritatea confruntarilor cu adversarii proprii interiori, criticul interior, vorbirea negativa cu sine, sau constiinta hiperactiva. De aceea, fricile oamenilor cu privire la sinceritatea emotionala sunt bazate pe suferintele anterioare ale Eului care a introiectat judecarea lui ca fiind mai rau, mai scazut, sau inferior altora.

Persoanele aflate la acest nivel emotional stiu in mod sincer cum sa aleaga sa simta pentru a se proteja de suferinta. Ele stiu de asemenea cum sa aleaga sa nu interactioneze cu acuzele interioare folosind tehnici de ignorare, distragere sau redirectionare. 

  • “Sa fii tu insuti” este primul tel al acestui nivel emotional de maturitate.

In acest context, sensul acestei expresii este acela ca esti ceea ce simti. La acest nivel al maturitatii emotionale, nu te ascunzi, nu te pacalesti, nu suprimi sau reprimi ceea ce simti si experentiezi in mod sincer ceea ce simti. Cel putin esti sincer cu tine insuti cu privire la ceea ce simti in ciuda a ceea ce „ar trebui” sa simti.

In al doilea rand, la acest nivel, oamenii incep sa ii simta pe cei care cu care ei pot impartasi in mod sincer sentimentele si emotiile lor reale, adevaratul sine intr-un mod suportiv si lin de acceptare.

La acest nivel, incepe si munca de  a nu mai accepta propriul sine ca identic cu comportamentul si experientele. Daca te comporti ca un caine, tousi niciodata nu vei deveni un caine.

In mod similar, niciodata nu vei fi stupid purtandu-te totusi stupid. Dar totusi vei dori sa te focusezi pe schimbarea modului stupid de a gandi intr-un mod mai realist de gandire efectiva.

 

3.     Deschiderea emotionala

Acest nivel se refera la tendinta unei persoane de a impartasi si a-si dezvolta capacitatea de a impoartasi propriile emotii si sentimente intr-un mod adecvat si la momentele potrivite. Persoanele aflate la cest nivel experentiaza si invata valoarea ventilarii emotioanle pentru a lasa emotiile sa treaca si de asemenea pericolele care decurg din ascunderea emotiilor de sine si de altii.

Auto-dezvaluirea este tema importanta a acestui nivel de maturitate emotionala. Totusi, auto-dezvaluirea nu va fi niciodata la fel de importanta ca si disponibilitatea persoanei de a fi deschisa in experentierea tuturor emotiior sale asa cum ele se dezvolta, fara vocile critice pe care le aude in interiorul sau incercand sa schimbe, sa controleze sau sa condamne aceste emotii.

  • Pericolul emotiilor reprimate si valoarea inerenta a explorarii tuturor emotiilor, precum si lasarea lor sa se exprime interior sunt explorate in continuare la acest nivel.

1.      Exprima pentru a lasa sa treaca.

2.      Ventileaza pentru a te detasa.

3.      Impartaseste pentru a lasa sa treaca.

4.      Opreste-te sa la framanti si incepe sa te transformi.

La acest nivel al maturitatii emotionale, persoana are deschiderea si libertatea de a experentia orice emotie fara a simti compulsia si sa o suprime sau sa o reprime. Suprimarea si reprimarea emotiilor se manifesta pentru a proteja Eul de a fi ranit si de a-l proteja de suferinta pe care o resimte cand este ranit.

 

4.     Asertivitatea emotionala

O persoana aflata la acest nivel intra intr-o noua etapa de exprimare de sine pozitiva. Primul obiectiv al acestui nivel este ca persoana sa poata cere si primi hrana de care are nevoie – intai de la sine apoi de la ceilalti.

Persoana isi arata nevoile emotionale in toate relatiile daca este in siguranta sa o faca. Ca si obiectiv secundar, ea invata de asemenea sa exprime orice emotie sau sentiment in mod adecvat fiecarei situatii  (de ex. cum sa exprime o emotie fara un ton exagerat de agresiv sau manipulativ).

O persoana aflata la acest nivel de maturitate emotionala isi face timp pentru propriile emotii –ea pretuieste si respecta aceste sentimente. Astfel de persoane inteleg legaturile dintre emotiile suprimate, stress si boala.

Cateva dintre actiunile care pot fi caracterizate ca si asertive emotional includ:

  • Cererea de timp petrecut in singurate pentru a cotempla, medita sau a te ruga,
  • Cererea de incurajari pentru a duce la bun sfarsit o sarcina sau a atinge un obiectiv,
  • Cererea de ajutor pentru a plange o pierdere,
  • Cererea de timp si spatiu pentru a-ti procesa emotiile,
  • Cererea de intelegere si compasiune pentru unele emotii negative,
  • Cererea de a fi ascultat fara a ti se da sfaturi sau a fi criticat,
  • Capacitatea de a primi complimente reactionand cu un simplu “Multumesc”,
  • Exprimarea sentimentelor si emotiilor proprii permitand celorlalti sa simta diferit,
  • Exprimarea sentimentelor si emotiilor proprii fara a cere celorlalti sa le inteleaga sau sa le aprecieze,
  • Informarea celorlalti ca te simti vulnerabil si poti reactiona prost sub stress sau in fata unei contruntari, pentru un timp,
  • Sa ii transmit unei persoane ca o iubesti si o apreciezi intr-un mod non-sexual, sigur,
  • Oferirea de apreciere si felicitari altor persoane pentru realizarile lor,
  • Recompensarea comportamentelor sociale pozitive cu aprobare si suport,
  • Aprecierea cuivapentru ca ea a procedat inteligent, corect sau ceea ce a facut a fost important.

  

 

5.     Intelegerea emotionala

Persoanele aflate la acest nivel de maturitate emotionala inteleg procesul cauza-efect al responsabilitatii si iresponsabilitatii emotionale. Inteleg faptul ca in realitate conceptia de sine “reprezinta problema care interfereaza cu responsabilitatea emotionala”. Astfel de persoana realizeaza ca nu este posibil sa ai o asa zisa conceptie de sine buna fara una rea.

Datorita naturii cunoasterii si formarii conceptelor despre sine, astfel de persoane experentiaza in primul rand ca toate conceptele de sine sunt polare. Cunoscand faptul ca jumatate din dualitatea conceptelor de sine este activa in interior chiar si atunci cand acea jumatate este ascunsa in intuneric (inconstient), va incepe sa treaca peste capcana conceptiilor, imaginilor si constructelor despre sine.

Cunoasterea unitatii partilor opuse va putea fi aplicata zilnic in noi situatii de viata. (pentru mai multe detalii, a se citi We’re All Insane, Second Edition  - https://kevinfitzmaurice.com/free-stuff/responsibility-issues/the-6-levels-of-emotional-maturity/)

 

Alte intelegeri la acest nivel include urmatoarele:

1.         Incercarile de a captura doar o parte a sinelui poate doar sa distruga sinele, deoarece sinele este un proces viu si nu cunoastere sau memorie.

2.         A reduce sinele la cunoastere inseamna pur si simplu a-l ucide.

3.         Fie ca alegem sa avem propriul sine viu si ne traim viata experentiind, fie consideram sinele nostru ca si cunoastere si atunci il pierdem de fapt, il distrugem si ne traim viata in amintiri si nu in experienta.

Prin natura lor proprie, conceptiile de sine sunt formate prin referi exterioare si de aceea sunt intotdeauna tinte perfecte pentru Jocul de-a Invinovatirea. De aceea persoanele aflate la acest nivel al maturitatii emotionale incearca permanent sa isi aminteasca faptul ca propriile conceptii despre sine trebuie imbunatatite, sunt in transformare continua si astfel se elibereaza de ele.

Autocunoasterea este folosita pentru a elibera sinele de aceste conceptii de sine si nu pentru a-l incatusa.

  • Principala sarcina aici este de schimbarea totala din identificarea cu fiecare cenceptie de sine in identificarea doar cu sinele adevarat si natural.

 

6.     Detasarea emotionala

 

La acest nivel persoana traieste fara capcana si sarcina conceptiilor, imaginii si constructelor de sine, cu privire la grup sau lucruri. O astfel de persoana este doar constienta de sine ca un proces, ca o persoana care simte, care experentiaza, ca un recipient viu, imposibil de cunoscut in integralitatea sa deoarece este viu si nu static si fix.

O astfel de persoana nu mai exista. Adevarata detasare de toate conceptiile de sine s-a produs. De asemenea s-a realizat si adevarata detasare de ceilalti, ceea ce inseamna ca s-a atins responsabilitatea emotinala absoluta (de fapt a fost descoperita).

Neavand conceptii de sine care sa o apere sau sa o promoveze, persoana nu va mai fi afectata de Jocul Invinovatirii. Neavand conceptii de sine care sa o apere sau sa te promoveze, persoana poate experentia dragostea neconditionata pentru dusmanii sai.

 

(Pentru o metoda si un plan privind devenirea Eului, a se citi cartea lui FitzMaurice- Ego.)

 

 

Sursa:

Traducere din  https://kevinfitzmaurice.com/free-stuff/responsibility-issues/the-6-levels-of-emotional-maturity/

 

 

 

 

Diferentele de baza intre Tulburarea Bipolara si Tulburarea de Personalitate Borderline

border                  

Diferentele de baza intre

Tulburarea Bipolara si Tulburarea de Personalitate Borderline

 

 

 

 

 

Tulburarea de Personalitate Borderline si Tulburarea Bipolara au cateva simptome comune, si de aceea cele doua pot fi cofundate. Cu toate acestea, exista cateva diferemte importate intre ele.

Tulburarea Bipolara si Tulburarea de Personalitate Borderline determina amandoua schimbari extreme de dispozitie si comportament impulsiv. Nu este deloc surprinzator ca persoanele care nu sunt in domeniul sanatatii mentale sa le confunde uneori, chiar si clinicienii pot diagnostica gresit tulburarea – in special daca folosesc MDQ (Mood Disorder Questionnnaire). 

In timp ce Tulburarea Bipolata (TB) si Tulburarea de Personalitate Borderline (TPB) - chiar si abrevierile sunt similare- au cateva similaritati care ne atrag atentia, ele au de asemenea si cateva diferente semnificative. pentru a ilustra aceasta, ne vom concentra asupra ambelor tulburari individual si apoi vom examina diferentele dintre ele.

 

Tulburarea Bipolara

Tulburarea bipolara este o conditie careia i s-au dat mai multe nume. Tulburarea afectiva bipolara, afectiune maniaco-depresiva si psihoza afectiva sunt termeni alternativi care se refera la Tulburarea Bipolara. Boala este caracterizata de stari extrem de ridicate sau scazute, cunoscute ca episoade maniacale si depresive.

Ambele aceste stari se manifesta in episoade temporare care “preiau controlul” asupra persoanei, afectandu-i in mod sever starea, energia si nivelele de activism si chiar abilitatea sa de a se angaja cu succes in sarcinile de zi cu zi. In unele cazuri, starile au caracteristici amestecate de manie si depresie.

Simptomele unui episod maniacal includ perioade lungi in care persoana se simte fericita sau puternica, este iritabila, vorbeste repede, exprimand adesea ganduri care par fara legatura, are energie neobisnuit de ridicata, nu are stare, ii lipseste somnul si nu are nevoie de somn, are comportament impulsiv si riscant. Pe scurt, persoanele bipolare care experientiaza episoade maniacale se simt ca si cum sunt gata sa preia controlul asupra lumii. Intr-adevar, ei pot simti ca deja au facut asta!

Episoadele depresive reprezinta cealalata parte al monedei bipolare. Pe parcursul acestei faze, persoanele suferinde se simt extrem de jos si fara speranta, isi pierd interesul in activitati care inainte le aduceau placere si si chiar se gandesc sau incearca sa se sinucida. Lipsa de liniste si iritabilitatea pot sa existe si in eisoadele depresive de asemenea, si persoanele cu TB care trec printr-un episod depresiv au adesea dificultati sa se focuseze, sa isi aminteasca si sa ia decizii in timpul acestei faze. Alimentatia, somnul si patternul lor de viata se va schimba semnificativ.

Schimbarile de dispozitie pot dura cateva saptamani.

In timp ce mecanismul exact prin care persoanele care dezvolta tulburare bipolara ramane neclar, oamenii de stiinta considera totusi ca are o componenta genetica puternica. Cercetarile arata de asemenea ca exista diferente fizice in creierul persoanelor cu TB dar si factorii de mediu, in special cei traumatizanti – cum ar fi abuzul pe parcursul copilariei- joaca un rol semnificativ.

TB vine in cateva sub-tipuri, determinate de severitatea simptomelor si de durata ciclurilor de dispozitie. Este de obicei o afectiune pe viata, dar TB poate fi gestionata cu medicatie si terapie. Litiul si anti-convulsivantele ca si Carbamazepina sunt unele dintre medicamentele care se prescriu in TB si care au efecte adecvate in gestionarea TB.

 

Tulburarea de Personalitate Borderline

Institutul National de Sanatate Mentala din SUA descrie Tulburarea de Personalitate Borderline (TPB) ca fiind “o afectiune mentala grava caracterizata prin stari, comportament si relatii instabile”. Tulburarea a capatat acest nume datorita faptului ca initial profesionistii in sanatate mentala au vazut tabloul sau simptomatologia ca fiind atipica, sau “la limita” altor tulburari.

Persoanele care au Tulburare de Personalitate Borderline in mod specific au dificultati in a-si regla gandurile si emotiile, prezinta comportament impulsiv si nesabuit, si manifesta dificultate in a mentine relatii echilibrate cu ceilalti. Unii indivizi cu TPB prezinta episoade psihotice si, tulburarea de personalitate vine, intr-o rata procentuala ridicata, impreuna cu alte diagnostice ca depresia, tulburarea anxioasa sau tulburarile de alimentatie.

Pentru a primi diagnosticul de TPB, o persoana trebuie sa intruneasca minim 5 dintre urmatoarele criterii diagnostice:

  • Reactii extreme fata de un abandon real sau perceput. Acestea pot include: panica, depresie, furie sau actiuni frenetice,
  • Relatii disfunctionale cu ceilalti. Persoanele cu TPB pot sa te iubeasca un minut si sa te urasca in urmatorul. Daca persoanele cu TPB cred ca tii a ele, este foarte probabil sa doreasca sa te respinga,
  • O imagine de sine instabila si nerealista, intr-o continua schimbare,
  • Comportament impulsiv si cu grad mare de risc – amatori de distractii excesive, abuz de substante, comportamente sexuale periculoase, si altele,
  • Sentimente recurente de suicid, tentative de suicid, autovatamare si alte comportamente auto-distructive,
  • Schimbari de dispozitie extreme, care dureaza ore sau zile,
  • Stari de gol si plictiseala,
  • Probleme ridicate cu furia,
  • Disocieri, paranoia, o inabilitate de a percepe realitatea.

Tulburarea de Personalitate Borderline si Tulburarea Bipolara au cateva simptome comune si de aceea pot fi confundate. Totusi exista cateva diferent importamnte intre cele doua.

 

 

Exista o relatie intre Tulburarea de Personalitate Borderline si Tulburarea Bipolara?

Daca privim cercetarile de specialitate referitoare la relatia dintre cele doua tulburari, un nume va iesi imediat in evidenta: Dr. Mark Zimmerman. Dr. Zimmerman este Directorul Spitalului de Psihiatrie din Rhode Island care deruleaza un proiect privind Imbunatatirea Evaluarii Diagnostice si a Serviciilor (proiectul MIDAS).

Un studiu la care acesta a lucrat, arata ca exista o relatie intre TPB si TB. In jur de 10% din pacientii cu TPB au fost diagnosticati cu TB de tip I in timp ce alti 10% au TB de tip II.

Similar, 20% dintre persoanele diagnosticate cu TB de tip I au fost identificate ca avand TPB. Aceeasi situatie se refera la 10% dintre persoanele cu TB de tip II. Aceasta legatura pare sa fi semnificativa la prima vedere, dar dr. Zimmerman si echipa sa au mers mai departe si au observat ca “totusi fiecare tulburare este diagnosticata in absenta celeilalte intr-o mare majoritate (de la 80% la 90%)”. Pacientii bipolari au fost identificati cu alte tulburari de personalitate mult mai frecvent decat cu TPB si tulburarea bipolara nu a fost gasita ca fiind foarte comuna nici la pacientii cu TPB.

Zimmerman si echipa sa au observat ca unii profesionisti din sanatatea mentala se intrebau daca pacientii cu TPB cad cumva in spectrul bipolar, si ca in acest sens, concluziile variau foarte mult.

Deoarce TB si TPB abordeaza strategii de tratament semnificativ diferite, este important sa se realizeze diagnosticul corect – indiferent de orice legatura posibila intre cele doua.

Un alt studiu, din nou condus de dr. Mark Zimmerman, a investigat diferentele intre Tulburarea Bipolara si Tulburarea de Personalitate Borderline. Acesta a descoperit ca pacientii cu TPB este mai probabil sa fi fost victime ale unor traume in copilarie, si ca avusesera un risc mai ridicat sa fi fost diagnosticati suplimentar. In plus, episoadele depresive prin care treceau erau mai severe si de durata mai lunga de timp.

 

Diferentele dintre TB si TPB

Ce am aflat pana acum? Ambele tulburari reprezinta conditii complexe. In timp ce este evident ca este necesar ca pacientii sa beneficieze de tratamentul corect, realizam ca adesea chiar profesionistii intampina dificultati in ceea ce priveste diagnosticrea corecta realizand diferentele dintre TB si TPB

Simptomele acestor doua tulburari se aseamana si diferentierea lor nu este usoara, astfel incat greselile se pot realiza cu usurinta.

De ce fac aceste precizari? Deoarece unii ar putea fi interesati sa se atodiagnosticheze sau sa diagnosticheze pe cineva pe care cunosc. Toate aspectele de mai sus si multele intrebari despre TB si TPB ar trebui sa indice clar ca acest lucru nu este posibil. Nu o faceti!

Spunand aceasta, iata care sunt cateva diferente intre Tulburarea bipolara si Tulburarea de Personalitate Borderline:

Pacientii cu TB si cei cu TPB pot experientia schimbari extreme si bruste de dispozitie care apar in cicluri. Insa lungimea acestor cicluri variaza in mod semnificativ, la pacientii bipolari, depinzand de tipul pe care il au. In general, aceste cicluri variaza de la o data la trei luni la o data la fiecare 5 ani. Pacientii cu TPB trec de asemenea prin astfel de cicluri, dar acestea tind sa dureze minte, ore sau zile cel mult. Pe scurt, ciclurile dispozitionale sunt mult mai lungi la pacientii cu TB decat la pacientii cu TPB.

O alta diferenta este aceea ca dispozitia pacientilor borderline este mult influentata de mediu si experientele lor. Adica, schimbarile de dispozitie sunt accesate de abandonul real sau perceput de catre pacientii cu TPB. In timp ce episoadele dispozitionale la pacientii bipolari pot fi influentate de mediu, legatura este mult mai putin evidenta.

In cele din urma, experientele dispozitionale ale persoanelor cu TPB sunt asemanatoare celor lui Tinkerbell din Peter Pan. Se spune ca Tinkerbell “are spatiu doar pentru o singura emotie, astfel ca ea este cu totul buna sau rea, si niciodata ambele in acelasi timp”. Cand cineva cu TPB este depresiv atunci este complet depresiv si cand este furios, este foarte furios. De asemenea, cand este impresionat de cineva, isi va dedica intreaga fiinta acelei persoane – dar nu pentru timp indelungat. Persoanele bipolare pot parea depresive sau maniacale, dar exista nuante in oricare dintre aceste situatii.

Sursa:

https://www.steadyhealth.com/articles/the-key-differences-between-bipolar-disorder-and-borderline-personality-disorder/bipolar-disorder-and-borderline-personality-disorder-what-are-the-differences

 

 

 

logo2-bw

copsi bw

          site partener

Contact

Remus 7/A, 300194, Timisoara, Timis
claudia@psihomental.ro
Tel: +40 745 266 210