Vei fi mai fericit dacă te lași să te simți rău

 

inisde  

  "Vei fi mai fericit dacă te lași să te simți rău"

 

de Cody Delistraty

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Există un moment în romanul “Portretul lui Dorian Gray” al lui Oscar Wilde când personajul principal declară război pentru sentimentele sale: "Nu vreau să fiu la mila emoțiilor mele", spune Dorian. "Vreau să le folosesc, să mă bucur de ele și să le domin."  Basil Hallward, artistul care a pictat portretul lui Dorian, devine temător în fața agresivității recent descoperite a lui Dorian Gray: "Vorbesti ca și cum n-ai avea inimă, nicio compasiune în tine", spune el. Dar Dorian, aflându-se într-o criză existențială marcată de zbucium și suferință violentă, nu ascultă. El vrea control, în special asupra cum anume se simte.

 

Nu este o dorintă neobisnuită. De fapt, poate fi aproape universală. Cu diferite nivele de succes, încercăm să ne menținem la emoții bune și să le îndepărtăm pe cele rele - dar cercetările sugerează că aceste eforturi, cel puțin atunci când vine vorba de sentimente negative, pot fi greșite.

 

Pentru mulți, acceptarea emoțiilor noastre negative pare contraproductivă, mai ales pentru că ne impiedică să ne motiveze. Emoțiile noastre negative pot acționa ca și catalizatori și crește adrenalina - nervozitatea/anxietatea în fața unui termen limită, de exemplu, vă poate stimula să vă terminați sarcina la timp. Deseori, însă, oamenii nu își folosesc atât de productiv emoțiile negative; în schimb, mulți tind să se blocheze în negativitatea lor, care descrește și se înrăutăteste continuu. Este greu să-ți accepți emoțiile -atât cele pozitive cât și cele negative - și să le lași să treacă. Dorian Gray cu siguranță nu putea.

 

Dar studiile au arătat că abilitatea de a-ți îmbrătisa sentimentele negative poate oferi o mulțime de beneficii. Cei care își acceptă toate emoțiile fără a le judeca tind să fie mai puțin susceptibili în a rumega asupra negativitătii, mai puțin probabil să încerce să reprime experiențele mintale (care se pot întoarce prin amplificarea acestor experiențe) și mai puțin probabil să experimenteze "reacții meta-emoționale" negative,  ca și a te simți supărat fiindcă te simți supărat. Sau, după cum au arătat autorii unui studiu recent în Jurnalul Personalitătii și al Psihologiei Sociale: "Când oamenii acceptă (versus judecă) experiențele lor mintale, aceste experiențe își continuă natural cursul lor firesc, natural -și relativ scurt- de trăit, mai degrabă decât exacerbat." 

 

Acest ultim studiu, condus de profesorul asistent de psihologie al Universitătii din Toronto, Brett Ford, a explorat legătura dintre acceptarea negativitătii și bunăstarea persoanei. Cercetătorii și-au propus să descopere dacă și cum acceptarea negativității beneficiază de sănătate psihologică și dacă acest tip de acceptare funcționează pentru toată lumea dincolo de diferențele socio-economice, de gen și rasiale. Aproximativ 1,000 de subiecți studiați au completat sondaje despre starea lor de mindfulness, satisfacția de viată, simptome depresive, simptome de anxietate, precum și numărul de evenimente stresante prin care au trecut pe parcursul vieții lor.

 

Ford și colegii ei au descoperit că cei care și-au acceptat sentimentele negative au fost, în medie, mai sănătosi din punct de vedere psihologic. Ei au constatat, de asemenea, că factorul cel mai strâns legat de bunăstarea participanților nu a fost o viată cu puțin stres - ci mai degrabă capacitatea de a accepta dificultătile vieții și propriile sentimente negative fără prejudecăti.

 

Aparent, aceasta este o idee contraintuitivă. O persoană care, de exemplu, nu are probleme medicale sau financiare - cineva care ar trebui să aibă teoretic un stres scăzut - ar trebui să aibă o stare de bine mai bună decât o persoană mai săracă, mai puțin sănătoasă, care lucrează 70 de ore pe săptămană. Și totuși, dacă această persoană din urmă acceptă mai ușor experiențele negative care vin cu viața sa mai dificilă, acest studiu sugerează că poate să fie mai fericită decât persoana care are mai puțini factori de stres în viată.

 

Pentru a dovedi acest aparent paradox, cercetătorii au recrutat 160 de femei, dintre care jumătate au experimentat un stresor de viată "cu un impact cel puțin moderat" în ultimele șase luni, pentru a finaliza o sarcină neutră (vizionarea unui clip video) și apoi sarcina stresantă (oferind un discurs înregistrat video de trei minute despre calificarea lor de la locul de muncă în fața unui public). În timpul ambelor sarcini, femeile și-au evaluat propriile experiențe emoționale; încă o dată, Ford a constatat că persoanele care acceptă mai mult stările lor mentale negative au raportat sentimente negative mai puțin intense.

 

În cele din urmă, pentru a-și testa concluziile cu un grup mai divers de participanți, Ford și colegii ei au avut 222 de bărbati și femei care au scris în jurnal în fiecare noapte timp de două săptămani, notând în fiecare noapte evenimentele stresante pe care le-au experimentat în timpul zilei. Unii au raportat momente deosebit de stresante, cum ar fi primirea unui apel telefonic de la un fiu din închisoare, în timp ce alții aveau în general stresori ușori, cum ar fi discuții slab tensionate cu un partener romantic. Pentru fiecare intrare în jurnal, participanții au evaluat, de asemenea, măsura în care au simțit 12 emoții negative: trist, fără sperantă, singuratic, abătut, furios, iritabil, ostil, anxios, îngrijorat, preoupat, rușinat și vinovat.

 

Incă o dată, acceptarea a fost asociată cu o sănătate psihologică mai mare, dar cu un strat în plus de nuanță: Corelațiile au arătat că acceptarea situațiilor negative nu a fost asociată cu creșterea sănătătii psihologice. Mai degrabă, acceptarea stării de spirit care a fost cauzată de situațiile negative, a indicat cel mai bine bunăstarea psihologică.

 

Luate împreună, Ford spune că rezultatele din toate cele trei experimente "subliniază relevanța largă a acceptării ca un instrument util pentru mulți oameni.”

 

"Într-adevăr, mesajul general este că emoțiile sunt experiențe în mod natural de scurtă durată", spune ea și dacă le lăsăm să le simțim foarte intens în loc să încercam să le alungăm” aceste experiențe emoționale ar trece de fapt relativ repede".

 

Totuși, e mai ușor să spui că accepți toate sentimentele negative cu brațele deschise decât să faci efectiv acest lucru atunci când trăiești într-o cultură în care fericirea este considerată o virtute. Tindem să valorificăm urmărirea pozitivitătii, ignorând sau respingând importanța unei experiențe emoționale întregite. Încă se consideră că fericirea este mai degrabă absența negativitătii decât acceptarea acesteia. Dar cercetarea spune altfel - nu îți poți controla mereu emoțiile, dar poți controla cum răspunzi la ele.

 

Uneori este mai bine să te lași să te simți ok cu faptul că te simți rău.  

 

 

sursa

https://www.thecut.com/2017/08/youll-be-happier-if-you-let-yourself-feel-bad.html

 

Traducere:  psih. Laura Farcas

 

logo2-bw

copsi bw

          site partener

Contact

Remus 7/A, 300194, Timisoara, Timis
claudia@psihomental.ro
Tel: +40 745 266 210