Tulburarile alimentare

tulburare alimentara

Termenul de tulburari alimentare se refera la perturbarile comportamentului alimentar, adica se refera la acel comportament in care persoana mananca prea mult, prea putin, mananca extrem de nesanatos (repede, compulsiv), mancatul nocturn si altele. Toate aceste comportamente devin tulburari in situatia in care cauzeaza persoanei o serie de probleme medicale sau dificultati in viata zilnica, sociala, familiala.

O caracteristica importanta a tulburarilor alimentare este influenta sociala a comportamentelor nesanatoase.

DSM IV-TR cuprinde urmatoarele tulburari alimentare:
anorexia nervoasa
bulimia nervoasa
tulburarile alimentare fara alta specificatie
In prezent se vorbeste tot mai mult despre alte tulburari, considerate separat de cele de mai sus, unele dintre ele urmand sa faca obiectul modificarilor urmatorului DSM. Dintre acestea: tulburarea binge eating, ortorexia, sindromul mancatului nocturn, bigorexia.
Anorexia nervoasa
Persoanele care sufera de aceasta tulburare sunt deosebit de sensibile la modul in care sunt percepute de ceilalti, avand o imagine distorsionata asupra propriului corp, considerat mereu prea gras. Ca urmare fac eforturi permanente de a se restrictiona de la mancare, aceasta devenind un scop central al vietii lor. Astfel, experienta si semnificatia greutatii sunt distorsionate la aceste persoane. O alta caracteristica de baza se refera la teama deosebita pe care o resimt de a se ingrasa si teama ca pot pierde controlul in ceea ce priveste mancatul. Astfel, stima de sine a persoanelor cu anorexie este extrem de dependenta de conformatia si greutatea corpului. Pierderea in greutate este vazuta ca o realizare impresionanta si un semn de autodisciplina iar luarea in greutate este perceputa ca un esec inancceptabil al autocontrolului.
Cu o stima de sine foarte scazuta si o nevoie foarte mare de acceptare, persoanele anorexice ajung sa se preocupe in mod obsesiv de diete, se infometeaza adesea nu doar pentru a-si controla greutatea dar si emotiile care insotesc aceasta viziune asupra propriei persoane.
O caracteristica a persoanelor cu aceasta tulburare este refuzul de a cere sprijin de specialitate, ele fiind lipsite de constiinta problemei, sau o neaga. Cel mai adesea ajung sa solicite un sprijin doar ca urmare a detresei subiective in legatura cu efectele somatice si psihologice ale inanitiei. Dar cel mai frecvent apropiatii cer consult de specialitate pentru aceste persoane.
Tulburari asociate

cand ajung sever subponderale persoanele cu anorexie prezinta simptome depresive (dispozitie depresiva, iritabiliate, izolare sociala, insomnie, diminuarea interesului pentru diferite activitati) – simtomele pot satisface criteriile pentru tulburarea depresiva majora;

elementele obsesiv-compulsive sunt marcante, ele se leaga de mancare dar nu numai. Prezinta obsesii pentru retete, diete cel mai adesea, insa atunci cand preocuparile nu se leaga numai de mancare si alimentatie, pot fi satisfacute criteriile de tulburare obsesiv-compulsiva, care se asociaza cu anorexia;
alte elemente asociate pot include: preocupari legate de mancatul in public, sentimente de ineficienta, gandire inflexibila, spontaneitate sociala limitata, perfectionism, expresie emotionala restransa;
la o parte dintre persoanele cu anorexie nervoasa sunt satisfacute criteriile pentru cel putin o tulburare de personalitate;
pot aparea si simptome care sa satisfaca criteriile pentru o tulburare de personalitate.

Bulimia nervoasa
Caracteristicile esentiale ale acestei tulburari o reprezinta episoadele de mancat compulsiv si metodele compensatorii inadecvate de a preveni luarea in greutate. Pentru a fi pus acest diagnostic aceste comportamente precizate mai sus trebuie sa apara in medie de cel putin 2 ori pe saptamana, timp de cel putin 3 luni.
Mancatul compulsiv se defineste ca mancatul intr-o anumita perioada de timp, a unei cantitati de mancare care este in mod evident mai mare decat cea pe care ar manca-o alte persoane in acelasi interval de timp.
O alta caracteristica a mancatului compulsiv este sentimentul lipsei de control in ceea ce priveste mancatul, sentimentul ca nu se poate opri din mancat.
Comportamentele compensatorii inadecvate la care persoana apeleaza pentru ca, de altfel este la fel de preocupata pentru greutatea si forma propriului corp ca si anorexicul, sunt: provocarea vomei, folosirea laxativelor, diureticelor, clismele, postul, diferite medicamente, miscarea corporala excesiva.
Persoanele cu bulimie sunt foarte adesea incomodate de problemele lor si incearca sa le ascunda. Mancatul compulsiv se petrece adesea in secret. Acest mancat compulsiv este declansat de regula de stari afective disforice, stresori interpersonali. Foamea intensa urmeaza unor restrictii de dieta sau sentimente in legatura cu greutatea, conformatia corpului sau mancarea. Mancatul compulsiv reduce tranzitoriu disforia dar adesea urmeaza o dispozitie depresiva.
Noi cercetari arata ca o parte dintre cei afectati sufera de o predispozitie genetica de a dezvolta bulimie iar factorii de mediu constituie factori declansatori ai acesteia.
Persoanele cu aceasta afectiune sunt constiente cel mai adesea ca au o tulburare de alimentatie.
Fascinate de mancare, acestor persoane le place sa cumpere alimente, sunt preocupate de retete si discutii depre retete alimentare.
Tulburari asociate

frecventa ridicata a simptomelor depresive (stima de sine scazuta, dispozitie depresiva, etc) sau a tulburarilor afective (in special tulburare distimica si tulburare depresiva majora);
pot apare adesea simptome anxioase;
abuz si dependenta de substante survine la cel putin 30% dintre persoanele care dezvolta bulimie nervoasa;
unele persoane care au aceasta tulburare satisfac criteriile pentru una sau mai multe tulburari de personalitate;
Tulburarea binge eating (mancatul compulsiv)
Tulburarea binge eating sau mancatul compulsiv se pune ca diagnostic in absenta utilizarii regulate a modalitatilor de evacuare compensatorii care caracterizeaza bulimia.
Un episod de mancat compulsiv se caracterieza prin:
mancatul intr-o perioada scurta de timp a unei cantitati mari de mancare, o cantitatate mai mare decat ar manca alte persoane in acelasi interval,
sentimentul lipsei de control in timpul ingerarii mancarii.
Episoadele de binge eating sunt asociate cu cel putin 3 din urmatoarele:
a manca mult mai repede decat altii,
a manca pana te simti inconfortabil de plin,
a manca numai cantitati mari de mancare cand nu iti este foame,
a manca singur deoarece te simti inconfortabil sa mananci in prezenta altora,
a te simti dezgustat de tine insuti, deprimat, sau foarte vinovat dupa episodul de mancat compulsiv
Pica
Este o tulburare alimentara care presupune nevoia de a consuma si consumul de produse non alimentare (dintre acestea: pamant, argila, pietre, varul de pe pereti, vopsea, cauciuc, plastic, gheata, etc).
Pica face parte din tulburarile alimentare si de comportament alimentar ale perioadei de sugar sau micii copilarii. Poate debuta in perioada de sugar in cele mai multe cazuri, tulburarea durează probabil mai multe luni si apoi se remite.
Este asociata adesea cu deficiente mentale (tulburarea pervaziva de dezvoltare, retardarea mentala).
Cel mai adesea este diagnosticata in urma prezentarii la medic pentru complicatiile produse, dintre care otravirea, malnutritia, problemele abdominale, obstructii intestinale, intoxicatia cu mercur sau fosfor, raniri ale dentitiei.
Sindromul mancatului nocturn
Persoanele afectate de aceasta tulburare, adesea au un control alimentar puternic dimineata, cu privare alimentara, iar spre seara apetitul lor creste. In plus apar simptome de insomnie.
Incercarile de scadere in greutate sunt adesea fara rezultat si pot cauza persoanei un stres deosebit.
Episoadele de anorexie si insomnie pot aparea la o varsta frageda chiar la copiii supraponderali sau cu tendinte de ingrasare.
Persoanele cu aceasta tulburare adesea amana mancatul pana spre seara iar seara ajung sa manance compulsiv si au probleme de somn (nu pot adormi).
Persoanele care par predispuse sa dezvolte aceasta tulburare sunt cele care sar adesea peste micul dejun, si care amana cat mai mult prima masa iar cand incep sa manance au dificultati de a se opri.

Ortorexia
Ortorexia este o tulburare de alimentatie, caracterizata prin dependenta de a consuma alimente sanatoase.
Alimentatia sanatoasa este una dintre laturile care contureaza stilul de viata sanatos, asupra careia tot mai multe persoane se concentreaza. Totusi, pentru unele persoane gandul la o alimentatie sanatoasa se poate transforma intr-o obsesie; astfel, persoanele care sunt preocupate excesiv de calitatea alimentelor consumate pot suferi de o tulburare de alimentatie cunoscuta sub numele de ortorexie nervoasa.
Cand o persoana sufera de ortorexie nervoasa este preocupata excesiv de dieta perfectasi poate recurge la acte extreme de autodisciplina ca regimuri stricte si infometare.
Specificul ororexiei este fixatia pe calitatea mancarii.
Aceasta tulburare are un impact negativ asupra vietii individului deoarece persoana se gandeste la mancare pentru a evita stresul, se gandeste la cum este facuta mancarea pentru a evita emotiile negative si se gandeste la mancare si cum este aceasta facuta in cea mai mare parte a timpului.

Bigorexia

Este o tulburare care afecteaza in special barbatii si se refera la obsesia pentru muschi dezvoltati. Este provocata de perceptia gresita asupr propriului corp si persoana afectata incearca din rasputeri sa schimbe aceasta situatie prin comportamentul alimentar dar si prin exercitiile fizice, practicate chiar in exces.
Aceasta preocupare cauzeaza persoanei dificultati majore in viata de zi cu zi, afectand viata de familie, sociala, profesionala, fiind adesea irascibili si prost dispusi.
Aceste persoane evita situatiile care presupun expunerea corpului.

logo2-bw

copsi bw

          site partener

Contact

Remus 7/A, 300194, Timisoara, Timis
claudia@psihomental.ro
Tel: +40 745 266 210