Povestea vasului crapat

ulciorul spart

 

O femeie batrana din China avea doua vase mari, pe care le atarna de cele doua capete ale unui bat, si le cara pe dupa gat. Un vas era perfect si tot timpul aducea intreaga cantitate de apa. Un vas era crapat si la sfarsitul lungului drum ce ducea de la izvor pana acasa, ajungea doar cu jumatate din cantitatea de apa.

 

Timp de doi ani, asta se intampla zilnic: femeia aducea doar un vas si jumatate de apa. Dar bietului vas crapat ii era atat de rusine cu imperfectiunea sa, si se simtea atat de rau ca nu putea face decat jumatate din munca pentru care fusese menit! Dupa 2 ani de asa-zisa nereusita, dupa cum credea el, i-a vorbit intr-o zi femeii langa izvor:

“Ma simt atat de rusinat, pentru ca aceasta crapatura face ca apa sa se scurga pe tot drumul pana acasa;”

 

Batrana a zambit si i-a spus:

“Ai observat ca pe partea ta a drumului sunt flori, insa pe cealalta nu? Asta pentru ca am stiut defectul tau si am plantat seminte de flori pe partea ta a potecii si in fiecare zi, in timp ce ne intoarcem, tu le uzi. De doi ani culeg aceste flori si decorez masa cu ele. Daca nu ai fi fost asa, n-ar mai exista aceste frumuseti care improspateaza casa.”

 

Morala: Crapatura vasului nu inseamna sfarsitul ci posibilitatea de a face ceva diferit!

 

Fiecare dintre noi avem trasaturile noastre unice. “Crapaturile” si defectele ne dau in aceeasi masura unicitatea si frumusetea la fel cu calitatile si insusirile pozitive, ne pot face viata interesanta si ne pot rasplati daca le acceptam si le integram ca parti ale noastre.

 Trebuie sa luam fiecare persoana asa cum este, sa cautam si sa apreciem ce este bun si unic in ea.

 

Sursa: mediul on-line

logo2-bw

copsi bw

          site partener

Contact

Remus 7/A, 300194, Timisoara, Timis
claudia@psihomental.ro
Tel: +40 745 266 210